stria - strongiloidiaza
- Detalii
- Categorie: Dictionar medical - Litera S
- Creat la 2012-02-14 09:45
stricnină - principalul alcaloid, toxic, izolat din seminţele copacului Strychnos nux-vomica (din estul Indiei). În doze mici era folosit în trecut ca tonic. Intoxicaţia cu stricnină produce contracţii musculare dureroase similare celor din tetanos; poziţia caracteristică este „opistotonus” (spatele arcuit) şi moarte apare datorită fenomenelor asfixice prin tetanizarea muşchilor respiratori;
strictură - strâmtorarea lumenului unui canal, ca urmare a unor cicatrice retractile care apar după leziuni ulcerative inflamatorii microbiene sau de altă natură, datorită unor tumori, unui spasm muscular etc., la nivelul esofagului, intestinului, ureterului sau uretrei. De exemplu, strictură uretrală este o îngustare fibroasă a uretrei, care apare ca urmare a unui traumatism sau inflamaţii. Pacientul urinează: cu dificultate, putând dezvolta retenţie urinară. Localizarea şi dimensiunile stricturii sunt depistate prin uretrografie sau uretroscopie; tratamentul constă în dilataţie periodică a uretrei folosind sondele, uretrotomia sau uretroplastia. Stricturile la nivelul tractului digestiv se dilată cu ajutorul unui balon sau prin stricturoplastie;
stricturoplastie - intervenţie chirurgicală în care o strictură (de obicei, la nivelul intestinului subţire) este rezolvată prin excizie;
stridor - sunet anormal foarte înalt (sibilant) sau foarte jos - auzit cu urechea sau cu ajutorul stetoscopului, în special în timpul expirului. Stridorul apare ca urmare a existenţei unui obstacol în căile aeriene, cum ar fi bronhospasmul sau creşterea secreţiilor şi retenţia de spută; se manifestă în special la pacienţii cu astm bronşic sau bronşite cronice. Stridor dentium este un sunet special perceput la zgârierea dentinei cu un instrument metalic. Este o probă clinică a smalţului sănătos;
strii angioide - degenerescentă coroidiană manifestată prin prezenţa unor striuri (dungi) roşii - maro închis, neregulate, arborescente, între vasele coroidiene şi retiniene, la nivelul membranei bazale Bruch, putând fi locul de dezvoltare a unor noi vase de sânge. Apar în unele boli sistemice ca pseudoxantoma elasticum, boala Paget sau siclemie;
strobila (pl. strobilae) - corp de cestod alcătuit din înşiruirea cap la cap a unui număr mai mare sau mai mic de proglote;
stromă - reţea de suport a unui organ, alcătuită din ţesut conjunctiv, vase şi nervi, diferită de ţesutul funcţional (parenchim). De exemplu, stroma eritrocitară (materialul insolubil constituit dintr-un complex lipidoproteinic care rămâne după liza globulelor roşii), stroma glandei tiroide (reţea conjunctivă vasculară din interiorul parenchimului tiroidian, la periferia căruia formează capsula proprie a tiroidei), stroma ovarului (ţesut special celuloflbrilar ocupând spaţiul dintre foliculi, având largi potenţe de diferenţiere), stroma vitroasă (reţeaua fibroasă a corpului vitros, care conţine în ochiurile ei o substanţă gelatinoasă transparentă - umoarea vitroasă);
strongiloidiază - boală parazitară determinată de infestarea intestinului subţire cu nematodul parazit Strongiloydes stercoralis, frecventă în regiunile tropicale umede. Larvele, prezente pe solul contaminat cu fecale umane, penetrează tegumentul gazdei, producând o erupţie pruriginoasă. Migrează în plămâni unde produce distrugerea ţesuturilor şi hemoragii, şi de aici, prin laringe şi esofag, ajunge în intestin; adulţii pătrund în peretele intestinului determinând ulceraţii, diaree, dureri abdominale, greţuri, anemie şi stare de slăbiciune. Tratamentul se face cu tiabendazole. Sinonim: strongiloidază;